luni, 17 martie 2008

I, I, sir...


Am probleme existentiale. Si grave. Parca nu mi`s copila, da` parca nici fumeie nu prea sunt. Intr`adevar, la o prima vedere a unui ochi neinitiat balanta ar inclina catre tabara din urma, dar un lector competent ar sti sa ma aprecieze la justa mea valoare, respectiv cea de copil nematurizat. Pffff...eu nu stiu ce sa zic. In afara de faptul ca n`am toti boii acasa din moment ce am ajuns sa`mi fac belele pe tema asta. Doar ca am vazut zilele trecute in troleu o fetitza care`mi amintea de perioada mea de glorie din jurul varstei de 14 ani. Parul usor lung si ciufulit, blugi, hanoracul cel de toate zilele acoperitor al unor imperfectiuni corporale. Aceleasi imperfectiuni erau camuflate si de mainile stranse crucis la piept, tradand un usor complex de inferioritate si dorinta de a proteja spatiul personal de privirile curioase, poate rautacioase ale celorlalti. Parea trista tanara domnita, iar eu cu draga inima m`as fi apropiat de ea sa`i arat ca viitorul ei nu e atat de precar cum se intrevede, dar aceeasi mentalitate fobica m`a impiedicat s`o fac, speriata fiind de un raspuns virulent gen "Ba DA!"

Inca ma feresc sa frecventez locuri "de oameni mari", fiindca in esenta mea tot o pustoaica cu sperante de mai mult sunt.

O sa ma intitulez un adult infantil. Un compromis teribil.

Si tare, si dulce...

Niciun comentariu: